Pacienții cu sindrom Guillain-Barré (GBS) se confruntă cu o tulburare rară și eterogenă a sistemului nervos periferic, de obicei declanșată de o infecție anterioară și care duce la miastenia gravis. În Europa și Statele Unite, există aproximativ unul până la două cazuri la 100,000 persoane pe an.
GBS începe de obicei cu slăbiciune și furnicături la nivelul picioarelor, apoi se extinde la brațe și partea superioară a corpului, ceea ce face dificilă mersul sau mișcarea. În cazuri severe, paralizia poate afecta mușchii respiratori. Deși GBS este recunoscut ca o boală autoimună, mecanismele de bază rămân în mare parte necunoscute, ceea ce face ca diagnosticul precis și tratamentul eficient să fie o provocare.
Într-un nou studiu, o echipă de cercetători condusă de Daniela Latorre, șeful grupului NSF PRIMA la Institutul de Microbiologie de la ETH Zurich, Elveția, a examinat factorii autoimuni care pot contribui la GBS, aruncând astfel lumină asupra unui aspect cheie al Fiziopatologia GBS. Descoperirile au fost publicate online pe 17 ianuarie 2014 în Nature sub titlul „Celulele T autoreactive vizează nervii periferici în sindromul Guillain-Barré”.
Celulele T autoreactive vizează nervii periferici
Folosind o abordare experimentală sensibilă, echipa lui Latorre a descoperit că la pacienții cu GBS, celulele specifice sistemului imunitar numite celule T invadează țesutul nervos și vizează stratul izolator care acoperă fibrele nervoase, numit mielină.
În mod normal, celulele T joacă un rol important în sistemul imunitar al organismului, unde recunosc și elimină amenințări precum infecțiile și celulele anormale. Cu toate acestea, în rare ocazii, aceștia atacă în mod greșit țesuturile proprii ale corpului, ducând la boli autoimune.
O abordare experimentală pentru studierea celulelor T autoreactive la pacienții cu GBS. Imagine din Nature, 2024, doi:10.1038/s41586-023-06916-6.
Latorre explică: „Am descoperit că aceste celule T autoreactive sunt unice pentru pacienții cu o formă de GBS caracterizată prin demielinizare nervoasă (demielinizare nervoasă) și prezintă caracteristici specifice legate de boală care îi disting pe acești pacienți de indivizii sănătoși”. Aceste descoperiri marchează prima dovadă că celulele T autoreactive cauzează boli la oameni.
În plus, acești autori au descoperit celule T care au răspuns atât la autoantigenele nervilor periferici (mielină) cât și la antigenele virale la un subgrup de pacienți cu GBS după infecția virală, susținând o legătură directă între progresia bolii și infecția anterioară.
Tratamentele actuale sunt eficiente pentru mulți pacienți cu GBS, dar nu sunt specifice, iar aproximativ 20% dintre pacienți rămân cu dizabilități severe sau mor. Acest nou studiu oferă oamenilor de știință o nouă perspectivă asupra GBS, deschizând calea pentru cercetări ulterioare în populații mai mari de pacienți și descifrând mecanismele imunitare ale diferitelor variante de GBS. Aceste noi cunoștințe pot duce la terapii direcționate pentru anumite subtipuri de GBS, potențial îmbunătățind îngrijirea pacientului.
